PROGRAM
Luni - Vineri: 10.00 - 18.00
În procesul penal român pot fi exercitate concomitent cel mult două acţiuni judiciare, acţiunea penală şi acţiunea civilă.
Acţiunea penală are ca scop principal tragerea la răspunderea penală a inculpatului, iar acţiuea civilă are ca scop tragerea la răspundere civilă a inculpatului sau părţii responsabile civilmente, părţii care are obligaţia legală sau convenţională de a repara prejudiciul produs prin săvârşirea infracţiunii.
Acţiunea civilă în procesul penal se exercită de persoana vătămată sau de coninuatorii acesteia ce se constituie parte civilă în procesul penal.
Participanţi/părţi în latura civilă:
-
Partea civilă – este persoana care exercită acţiunea civilă, persoana vătămată care a suferit un prejudiciu material sau moral ca urmare a săvârşirii infracţiunii de către inculpat.
-
Inculpatul – este persoana împotriva căreia se exercită acţiunea civilă, persoana ce a săvârşit presupusa infracţiune şi este chemată să repare prejudiciul material sau moral urmare a acţiunii sau inacţiunii sale.
-
Partea responsabilă civilmente – este persoana împotriva căreia se exercită acţiunea civilă, persoana care are obligaţia legală sau contractuală de a repara, singură sau în solidar cu inculpatul prejudiciul produs de acesta ca urmare a săvârşirii presupusei fapte.
-
Procurorul – în anumite cazuri prevăzute de lege procurorul este obligat să exercite acţiunea civilă, menţionăm că acesta nu are calitate de parte sau participant ci reprezintă organul judiciar.
Constituirea/introducerea în proces:
-
Constituirea ca parte civilă se face în scris şi trebuie să conţină motivarea în fapt a cererii, motivarea în drept natura şi întinderea prejudiciului, eventual mijloace de probă. Cererea de constituire a părţii civile poate avea loc până la momentul procesual al începerii cercetării judecătoreşti.
-
Introducerea în proces a părţii responsabile civilmente poate avea loc la cererea părţii îndreptăţite potrivit legii, a părţii civile sau a procurorului, atunci când acesta exercită în numele altei persoane acţiunea civilă. Partea responsabilă civilmente paote fi introdusă în proces cel târziu până la momentul procesual al începerii procedurii de cameră preliminară.
Soluţiile instanţei cu privire la latura civilă
Regula o reprezintă ca instanţa să se pronunţe prin aceeaşi hotărâre atât asupra laturii penale cât şi asupra laturii civile.
Cazurile în care instanţa lasă nesoluţionată acţiunea civilă:
-
Când instanţa pronunţă achitarea în temeiul art. 16 lit. b) fapta nu este prevăzută de legea penală.
-
Când instanţa pronunţă încetarea procesului penal în temeiul art. 16 lit f) lipseşte plângerea prealabilă, autorizarea sau sesizarea organului competent ori o altă condiţie prevăzută de lege, necesară pentru punerea în mişcarea a acţiunii penale, există autoritate de lucru judecat, a intervenit un transfer de proceduri cu un alt stat, potrivit legii, în caz de retragere a plângerii prealabile sau atunci când instanţa de judecată a fost sesizată cu un acord de recunoaştere a vinovăţiei.
-
Instanţa lasă nesoluţionată acţiunea civilă atunci când moştenitorii părţii civile nu indică în termen de două luni de la data decesului că doresc continuarea acţiunii civile sau partea civilă nu indică în termen de două luni de la decesul, reorganizarea părţii responsabile civilmente continuatorii acesteia.
Codul de procedură penală prevede şi anumite cazuri de disjungere a acţiunii civile. Disjungerea reprezintă separarea acţiunii civile de cea penală.
Cazurile de disjungere sunt:
-
Pentru soluţionarea acţiunii civile se depăşeşte termenul rezonabil de soluţionare a acţiunii penale. Acest caz de disjungere nu este aplicabil şi în situaţia în care termenul de soluţionare a acţiunii penale ar depăşi termenul rezonabil de soluţionare a acţiunii penale.
-
Disjungerea se dispune de către instanţă din oficiu, la cererea procurorului, a părţilor sau persoanei vătămate.
-
Încheierea prin care cele două acţiuni se disjung este definitvă, iar probele administrate pentru soluţionarea acţiunii penale pot fi folosite şi la soluţionarea acţiunii civile.
-
Un lucru trebuie menţionat, şi anume că, dacă instanţa penală disjunge acţiunea civilă de cea penală, aceasta nu va trimite spre soluţionarea laturii civile unei instanţe civile, ci aceasta va rămâne în continnuare îndrituită în soluţionarea acesteia.
ACŢIUNEA CIVILĂ ÎN PROCESUL PENAL
MUNTEANU&DUMITRU