PROGRAM
Luni - Vineri: 10.00 - 18.00
Odată cu pronunțarea Deciziei nr. 4 din 25.01.2021 de către Înalta Curte de Casație și Justiție, în presă se vehiculează informații incorecte din punct de vedere juridic, respective că odată cu crearea unui „cont fals” pe orice rețea de socializare săvârșești o infracțiune.
În primul rând, infracțiunea de fals informatic, prevăzută de art. 325 din Codul penal are următorul conținut legal:
„Fapta de a introduce, modifica sau şterge, fără drept, date informatice ori de a restricţiona, fără drept, accesul la aceste date, rezultând date necorespunzătoare adevărului, în scopul de a fi utilizate în vederea producerii unei consecinţe juridice, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani.”
Fără a intra în prea multe amănunte, ne vom limita la a analiza forma de vinovăție cu care se săvârșește această infracțiune, respectiv intenția directă calificată prin scopul prevăzut de norma de incriminare: „în scopul de a fi utilizate în vederea producerii unei consecinţe juridice”.
Se despinde concluzia că persoana care își face un cont pe o rețea de socializare folosind datele altcuiva trebuie să urmărească folosirea acestor date pentru a produce consecințe juridice.
În data de 25.01.2021, prin Decizia 4, Înalta Curte de Casație și Justiție, completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, a hotărât:
„Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Brașov – Secţia penală în Dosarul nr. 9010/197/2019, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept: „Dacă fapta de a deschide şi utiliza un cont pe o reţea de socializare deschisă publicului (reţea care nu solicită dovezi din care să reiasă folosirea numelui real de către deţinătorul unui cont), furnizând ca nume de utilizator numele unei alte persoane şi introducând date reale vizând această persoană (informaţii, fotografii, imagini video etc.) realizează condiţiile de tipicitate ale infracţiunii de fals informatic, prevăzută de art. 325 din Codul penal, cu referire la cerinţele ca acţiunea de introducere a unor date informatice să fie realizată fără drept şi, respectiv, să aibă ca rezultat date necorespunzătoare adevărului” și stabilește că: Fapta de a deschide şi utiliza un cont pe o reţea de socializare deschisă publicului, folosind ca nume de utilizator numele unei alte persoane şi introducând date personale reale care permit identificarea acesteia, întruneşte două dintre cerinţele esenţiale ale infracţiunii de fals informatic prevăzută în art. 325 din Codul penal, respectiv cea ca acţiunea de introducere a datelor informatice să fie realizată fără drept şi cea ca acţiunea de introducere a datelor informatice să aibă ca rezultat date necorespunzătoare adevărului. Obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) din Codul de procedură penală. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 25 ianuarie 2021.”
Înalta Curte a menționat, suficient de clar faptul că fapta de a deschide și utiliza un cont pe o reţea de socializare deschisă publicului, folosind ca nume de utilizator numele unei alte persoane şi introducând date personale reale care permit identificarea acesteia, întruneşte două dintre cerinţele esenţiale ale infracţiunii de fals informatic prevăzută în art. 325 din Codul penal, nemenționând faptul că va fi îndeplinită condiția formei de vinovăție prevăzute de lege, consecințele juridice nefiind produse prin simpla folosire a datelor unei persoane pentru deschiderea unui cont fals pe o retea de socializare.
Pe scrut, dacă persoana care creează un cont pe o rețea de socializare, asociindu-i acestuia identitate și fotografiile unei persoane, nu urmărește producerea unei consecințe juridice, ci, ca în cele mai multe cazuri, persoana doar urmărește să „facă o farsă”, aceasta nu va suporta consecințele unui process penal.
Mai mult, majoritatea persoanelor nu fac un cont fals folosind atributele de identificare reale, respective nume, prenume, data nașterii ori altele asemenea, ci metoda este descărcarea fotografiilor unor persoane pe care le asociază unor conturi care nu corespund realității prin alocarea unor nume diferite și a altor date nereale.
Înalta Curte a stabilit că folosirea datelor reale ale unei persoane, fără drept, întrunește o condiție esențială a infracțiunii de fals informatic.
În încheiere, subliniem că, desi nu încurajăm deschiderea unor conturi folosind datele sau fotografiile altor persoane, considerând această atitudine nepotrivită și antisocială, dezagreem totodată și dezinformarea.
CONTUL FALS PE FACEBOOK NU ÎNSEAMNĂ
CĂ MERGI LA ÎNCHISOARE !!!
MUNTEANU&DUMITRU