PROGRAM
Luni - Vineri: 10.00 - 18.00
Legislația în materie prevede trei modalități în care un contract individual de muncă poate înceta, respectiv încetarea de drept a contractului de muncă, încetarea ca urmare a intervenirii acordului părților ori prin voința unilaterală a uneia dintre părți.
-
Încetarea de drept a contractului individual de muncă
Contractul individual de muncă va înceta de plin drept, fără intervenția niciuneia dintre părți și fără a fi nevoie de un acord în acest sens, atunci când există unul dintre motivele prevăzute de art. 56 din Codul Muncii.
Astfel, contractul individual de muncă va înceta de drept în cazul decesului angajatului ori dizolvării angajatorului, în cazul pensionării angajatului, dacă angajatul pierde avizul/autorizația pentru exercitarea profesiei ori, în ceea ce privește angajatul cu vârsta cuprinsă între 15 și 16 ani, la momentul retragerii acordului părinților.
Atât condamnarea definitivă la executarea unei pedepse privative de libertate, cât și interzicerea exercitării unei profesii sau a unei funcţii, ca măsură de siguranţă ori pedeapsă complementară, vor atrage încetarea de drept a contractului individual de muncă.
Dacă părțile nu au hotărât prelungirea contractului, expirarea termenului înscris în contractul individual de muncă va atrage încetarea acestuia. De asemenea, dacă părțile ori prin hotărâre judecătorească au constatat nulitatea contractului, acesta va înceta de drept.
O situație deosebită de încetare a contractului individual de muncă o regăsim atunci când angajatul concediat ilegal ori pentru motive neîntemeiate a atacat decizia de concediere și, în urma admiterii acestei cereri, s-a dispus reintegrarea sa în funcția anterior ocupată. Contractul încheiat cu un alt angajator de la momentul concedierii până la momentul reintegrării va înceta de plin drept de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești de reintegrare.
-
Încetarea contractului individual de muncă prin acordul părților
În ceea ce privește această modalitate de încetare a contractului individual de muncă, nu se impun a fi lămurite aspecte, întrucât în acest caz părțile vor cădea de acord cu privire la încetarea contractului și vor încheia un act adițional în acest sens.
-
Încetarea contractului individual de muncă prin voința uneia dintre părți
Contractul de muncă poate înceta fie din inițiativa angajatorului, prin concediere, fie din inițiativa angajatului, prin demisie.
a) Concedierea
Concedierea reprezintă încetarea contractului individual de muncă din iniţiativa angajatorului. Aceasta poate interveni din motive care ţin de persoana salariatului sau pentru motive care nu ţin de persoana salariatului.
Cu alte cuvinte, concedierea va interveni ca urmare a abaterilor angajatului, deci ca sancțiune disciplinară, în cazul în care salariatul este arestat preventiv sau arestat la domiciliu pentru o perioadă mai mare de 30 de zile, în caz de inaptitudine fizică şi/sau psihică a salariatului ori în cazul în care salariatul nu corespunde profesional locului de muncă în care este încadrat.
Concedierea pentru motive care nu ţin de persoana salariatului reprezintă încetarea contractului individual de muncă determinată de desfiinţarea locului de muncă ocupat de salariat, din unul sau mai multe motive fără legătură cu persoana acestuia. În ceea ce privește concedierea din motive care nu țin de persoana salariatului, aceasta poate fi individuală, caz în care chiar dacă se vor concedia simultan mai multe persoane, concedierea se va dispune prin decizii de concediere diferite, sau colectivă.
Concedierea colectivă presupune ca, într-o perioadă de 30 de zile calendaristice, din unul sau mai multe motive care nu ţin de persoana salariatului, a unui număr de cel puţin 10 salariaţi, dacă angajatorul care disponibilizează are încadraţi mai mult de 20 de salariaţi şi mai puţin de 100 de salariaţi, cel puţin 10% din salariaţi, dacă angajatorul care disponibilizează are încadraţi cel puţin 100 de salariaţi, dar mai puţin de 300 de salariaţi, cel puţin 30 de salariaţi, dacă angajatorul care disponibilizează are încadraţi cel puţin 300 de salariaţi.
Mai multe despre concediere poți afla aici.
b) Demisia
Prin demisie se înţelege actul unilateral de voinţă a salariatului care, printr-o notificare scrisă, comunică angajatorului încetarea contractului individual de muncă, după împlinirea unui termen de preaviz.
Angajatul nu este obligat să arate motivele pentru care înțelege să părăsească locul de muncă.
Astfel, dacă salariatul este nemulțumit de actualul loc de muncă, a găsit un loc de muncă mai bun, doar își dorește o pauză sau orice alte motive, are dreptul să demisioneze, cu respectarea termenului de preaviz prevăzut de lege sau de contract, după caz.
Încetarea contractului individual de muncă. Concedierea și demisia.
MUNTEANU&DUMITRU