PROGRAM
Luni - Vineri: 10.00 - 18.00
Drogurile se împart în două mari categorii: droguri de risc și droguri de mare risc, însă, înainte să vedem cum este făcută această diferență și de ce este ea atât de importantă, relevant este să aflăm care este definiția legală a drogurilor.
Prin droguri se înțelege: plantele şi substanţele stupefiante ori psihotrope sau amestecurile care conţin asemenea plante şi substanţe, înscrise în tabelele nr. I-III;
Din definiția dată anterior se poate observa că plantele și substanțele sunt considerate droguri chiar dacă ele sunt descoperite sub formă de amestecuri și în aceste amestecuri se găsesc substanțele înscrise în tabelele I, II și III, despre aceste tabele urmând să vorbim în cele ce urmează.
În România nu există o concentrație de la care substanțele/plantele/amestecurile să fie considerate droguri. De cele mai multe ori, sunt descoperite substanțe care conțin urme din elementele regăsite în tabelele I, II și III. Faptul că marijuana este amestecată cu tutun, de exemplu, în proporție 90% tutun și 10% marijuana nu îl scutește pe cel care a fost depistat de răspunderea penală, iar acuzația va fi pentru întreaga cantitate de substanță vegetală descoperită (să spunem 0,4 g) care conține urme de tetrahidrocanabinol.
Din detaliile prezentate anterior este de reținut faptul că indiferent de „puritatea drogului”, consecințele penale sunt aceleași, expertiza făcută asupra substanței limitându-se, de cele mai multe ori, în a preciza doar dacă în substanța / amestecul ridicat se regăsesc urme din vreo substanță interzisă de Legea 143/2000 (pe care propun să o numim plastic „Legea drogurilor”), însă cantitatea descoperită este relevantă, dar această temă va fi tratată distinct în viitor.
Revenind, prin droguri de mare risc se înțelege: acele droguri care sunt regăsite în tabelele I și II din Legea drogurilor. Printre substanțele cunoscute de toată lumea ce se regăsesc în aceste tabele se regăsesc Cocaina, Heroina, Metamfetaminele etc.
Prin droguri de risc se înțelege: acele droguri care sunt înscrise în tabelul III din Legea drogurilor. Cel mai cunoscut drog din această lista este tetrahidrocanabinol – Marijuana.
Legiuitorul a ales să facă această distincție din două considerente, unul de ordin medical ce l-a creat și pe al doilea, de ordin juridic.
Medical ne vom limita la a preciza că se consideră că drogurile de mare risc sunt mult mai nocive pentru organism decât drougirle de risc.
Din punct de vedere legal diferența constă în limitele de pedeapsă. În cazul depisătrii cu droguri risc în vederea traficării sau pentru consum propriu, limitele de pedeapsă sunt reduse față de situația în care obiectul dosarului penal vizează droguri de mare risc.
Pentru a înțelege cât de importantă este diferența între cele două categorii, din punct de vedere legal pentru infracțiunea de trafic de droguri de risc se poate obține o pedeapsă a cărei executare să fie suspendată sub supraveghere (cunoscută popular ca expresie: „i-a dat cu suspendare”), iar dacă vorbim despre aceeași infracțiune, dar care are ca obiect droguri de mare risc, chiar și utlizând procedura recunoașterii învinuirii, judecătorul nu are posibilitatea legală de a aplica suspendarea sub supraveghere din cauza limitelor de pedeapsă foarte mari (5-12 ani, cu reducere de 1/3 provenită eventuala aplicare a unei proceduri simplificate: 3 ani și 4 luni – 8 ani).
Cele precizate anterior nu sunt singurele utilități ale tabelelor, o persoană care deține o substanță cu efecte psihoactive, chiar incriminată de alte state ca drog, în legislația din România nu va fi condamnată pentru comiterea niciunei infracțiuni, întrucât este pedepsită doar deținerea, vânzarea, cultivarea etc. a substanțelor/amestecurilor/ plantelor prevăzute în tabelele I, II și III.
Evoluția tabelelor este dată de evoluția fenomenului infracțional al deținerii, cultivării, transportării, vânzării, deținerii etc. de substanțe. Altfel spus, aceste tabele sunt completate de persoane abilitate și Legea drogurilor este modificată de fiecare dată când se descoperă o substanță cu efecte periculoase asupra consumatorului final, dar cel la care este descoperită substanța care nu figura în acel moment în tabel nu va fi acuzat de săvârșirea unei infracțiuni întrucât atunci când el a săvârșit această faptă, legea penală nu o incrimina ca infracțiune.
În acest moment, conform statisticilor DIICOT, în România fenomenul drogurilor este în plină dezvoltare, metodele de „procurare” evoluând odată cu evoluția tehnologiei.
Pentru articole viitoare vor fi abordate și temele privind diferența între consum și trafic de dorugri fie de risc sau mare risc, dar și cât de ușor poți să faci „trafic internațional de droguri”.
Riscul și drogurile. Droguri de risc și de mare risc.
MUNTEANU&DUMITRU