PROGRAM
Luni - Vineri: 10.00 - 18.00
În legislația actuală, contractul de antrepriză este reglementat în Codul Civil, dar și în legislația adiacentă, dispozițiile referitoare la recepția lucrărilor efectuate de către executant fiind reglementate prin Regulamentul privind recepția la terminarea lucrărilor.
O practică des întâlnită în România este refuzul Investitorului/Proprietarului (denumit în Codul civil „Beneficiarul”) de a efectua recepția la terminarea lucrărilor, din motive ce sunt dincolo de buna credință, nereferindu-ne sigur, la situația în care lucrările nu sunt executate complet, ori corespunzător (conform autorizației de construire).
Actualul Cod civil a introdus remediul „recepției tacite”, astfel, când Beneficiarul refuză fără juste motive efectuarea recepției la terminarea lucrărilor, recepția se consideră efectuată, iar Executantul se poate îndrepta împotriva Beneficiarului cu o acțiune în justiție prin care să solicite constatarea operării tacitei recepții.
Chiar și în scenariul prezentat anterior, Executantul trebuie să urmeze procedura prevăzută de Regulamentul privind recepția la terminarea lucrărilor.
Astfel, Executantul trebuie să notifice terminarea lucrărilor, urmând ca Beneficiarul, în termen de 5 zile să formeze o comisie de recepție prin alegerea membrilor săi astfel cum prevede legea.
În situația in care Beneficiarul nu fixează un termen (data, ora, locul) în care Comisia să se întrunească pentru recepție în cele 5 zile prevăzute de lege, ori dacă Beneficiarul (personal sau prin mandatar) nu se prezintă la data și locul stabilit pentru efectuarea recepției, Executantul trebuie să întocmească și să trimită o a doua notificare.
De la primirea celei de-a doua notificări, Beneficiarul este obligat, în termen de 10 zile, să stabilească data, ora și locul pentru întrunirea Comisiei de recepție.
Dacă nici în urma acestei notificări, Beneficiarul nu stabilește un termen, ori nu se prezintă, Executantul trimite o a treia notificare prin care înștiințează atât Beneficiarul, dar și membrii Comisiei de recepție despre data, ora și locul în care va avea loc Recepția la terminarea lucrărilor.
În situația neprezentării nici la această dată a Beneficiarului, atunci art. 1862 din Codul civil își are aplicabilitatea, respectiv operează tacita recepție, iar Executantul se poate adresa instanței de judecată.
Lacunele legislative care permit Beneficiarului să prelungească termenul de recepție sunt multiple.
Beneficiarul poate stabili orice termen consideră oportun la primirea primei notificări, iar ulterior stabilirii, să nu se prezinte, astfel obligând Executantul să emită o a doua notificare, abia atunci fiind ținut de un termen rezonabil de 10 zile.
Pe de altă parte, dacă Beneficiarul nu stabilește data, ori nu se prezintă la data stabilită pentru efectuarea recepției, nici la prima, dar nici la a doua notificare trimise de Executant, atunci acesta este ținut să notifice Beneficiarul, dar și membrii comisiei despre data ora și locul la care a stabilit el însuși recepția la terminarea lucrărilor.
Membrii comisiei, așa cum am amintit anterior, conform regulamentului sunt persoane alese de către Beneficiar, astfel, Executantul fiind în imposibilitatea obiectivă de a-i cunoaște.
Această tergiversare a Beneficiarului în ceea ce privește momentul în care lucrarea va fi dată în folosință îngreunează în mod evident circuitul economic, întrucât, pe lângă imposibilitatea de dare în folosință a lucrării, plățile finale către Executant precum și eliberarea garanției de bună execuție se fac după recepția la terminarea lucrărilor, creând blocaje ale plăților pe care Executantul este ținut să le facă.
REFUZUL BENEFICIARULUI DE A EFECTUA RECEPȚIA LA TERMINAREA LUCRĂRILOR – CONSECINȚE
MUNTEANU&DUMITRU